Ricosez mai 13, 2008
Posted by cip in Aleatorii....Tags: aleatoriu, cip, eu, fericire, frisoane, ganduri, ricosez, tristete
trackback
VIsez ca…. sunt o minge mica , elastica si mov…. si ma lovesc de ceva tare… ricosez…ma lovesc iar de ceva tare… si iar ricosez…si iar….si iar… si iar…
Sunt fericit…. da!!! asta e, am spus-o, sunt fericit, nu stiu daca e o fericire absoluta, pura , sau doar una efemera ca si existenta noastra… chiar nu stiu… insa am o mica problema: am frisoane de “tristete” , ore de nepasare, minute de amorteala, secunde de suferinta… si aceste frisoane, desi sunt scurte, sunt foarte intense…
O alta problema ar fi ca sunt cauzate de motive “pur irationale”… cramepeie de ganduri fara logica, fara rost… si in aceste frisoane toata lumea mi se urateste, cerul se intuneca, fericirea fuge de mine… si la fel si zambetele, care lipsesc, iar daca sunt, ori nu le vad, ori mi se par sterse, false, niste simple kitsch-uri.
Nu spun ca orice lucru lipsit de logica nu are rost…pentru ca as minti mai mult ca oricand, m-as minti pe mine… pentru ca dragostea nu are logica, da’ ii vad rostul secunda de secunda, mai ales atunci cand nu o simt…
Dragostea asta e ca un servetel… devine importanta atunci cand lipseste!!!
Si cum am mai mereu servetele la mine… nu prea imi dau seama cat de importante sunt… iar atunci cand imi dau seama, nu stiu ce sa fac sa gasesc unul… da’ nu chiar unul, aleatoriu… ci acel servetel, care va sti sa-mi mangaie pielea, a carui mireasma va strapunge pielea si va ajunge pana la suflet, mangaindu-l si pe acesta…
interesanta comparatia ta: dragoste = servetel. si daca mai este si parfumat….
citind in continuare stau si ajung la concluzia insa ca imi pot permite si eu in acest comentariu (ca e al meu si fac ce vreau cu el:D) sa compar servetele (aka prosoape) cu siguranta pe care ti-o da insasi singuratatea. nu degeaba au fost inventate servetele. sunt din panza, este adevarat, nu sunt atat de fine precum servetelele dar sunt mult mai de incredere. si nici nu se rup atunci cand ai nevoie mai multa de ele. de ce deci oamenii alearga in continuare dupa servetele si folosesc servetele doar ca mantie de ploaie, doar ca inlocuitor temporar al acestora? prin natura umana omul nu e monogam (ma refer la suflet nu la starea civila, monogamia a fost impusa de lege nu de suflet, este? - cate cazuri nu s-au intalnit care sa isi doreasca sa aiba mai multi parteneri deodata?) precum lebada, porumbelul sau chiar pinguinul. de ce tot alergam dupa dragostea asta care ne modeleaza precum o bucatica de lut? numai fiindca e un rau necesar si “rau cu rau dar mai rau fara rau”?
PS simple intrebari.
pai nu e asa ……nu avem mai multi parteneri… pentru ca moral, nu ne permintem…..si nu moral, ci uman chiar (vorbind despre mine)
oare? gandeste la modul general nu doar din punctul tau de vedere. cand am citit “moral” am zambit. cand am citit “uman” am scos limba. si o afirmi asa, in gura mare?:)))
pai nu vad ce e asa rau in a avea anumite legi morale si umane!!! explica-mi